În prestigioasa familie scheiana Baiulescu, Maria a fost o personalitate a cărei distincție a marcat o epocă. Descinsă dintr-un mediu intelectual elevat și având parte de o educație aleasă ( era fiica protopopului Bartolomeu și sora doctorului Gheorghe Baiulescu și a inginerilor Ion și Romulus Baiulescu ), Maria Baiulescu a absolvit Școala Secundară Germană și Institutul Francez de Domnișoare din Brașov.

Preocupările literare au dat roade încă de timpuriu. A tradus din limbile franceză și engleză și a publicat opere originale în reviste importante ca "Vatra", "Familia", "Gazeta Transilvaniei" .

Numele i s-a legat însă în primul rând de lupta pentru drepturile naționale ale românilor și pentru drepturile femeii. Astfel, ducea mai departe eforturile mamei sale, Elena Baiulescu, membră a Reuniunii Femeilor Române din Brașov, a cărei președenție o prelua in 1907. Un an mai târziu, ea transforma școala internatului-orfelinat al Reuniunii în școala de menaj și industrie casnică, devenită în 1920 școala profesioanală. În 1936 Reuniunea propune  Ministerului Educației ca acestă școala să se numească Liceul Industrial " Maria Baiulescu ".

Maria Baiulescu a fost o fire dinamică și un spirit nobil, dedicat ideii de educație și principii creștin-filantropice. A militat pentru emanciparea femeii iar organizația pe care a inființat-o s-a dedicat scopurilor umanitare. Decernarea medaliei Crucea Reginei Maria clasa I și a medaliei Ferdinand I a fost unul dintre semnele recunoașterii meritelor sale de către autoritați.