COLEGIUL TEHNIC „Maria BAIULESCU”
BRAŞOV
PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC
2019 – 2024
BRAȘOV – OCTOMBRIE 2022
„Învățământul unei țări este chemat să îndeplinească un întreit scop. În prima linie, el trebuie să formeze buni cetățeni. În a doua linie, el trebuie să procure tuturor tinerilor fondul de cunoștințe care este indispensabil oricărui om în viață, fără deosebire de treapta socială: acesta este învățământul obligatoriu. În fine, el mai trebuie să formeze contingențe pentru toate carierele care sunt necesare pentru viața completă și armonică a statului.” (Spiru Haret -1903)
Pentru a contribui la atingerea obiectivului specific de țară în domeniul educației și formării profesionale, acela de a asigura creșterea calității și a accesului la învățământul profesional și tehnic, la învățământul terțiar și la învățarea pe tot parcursul vieții, Colegiul Tehnic “Maria BAIULESCU” Brașov are rolul de a oferi un învăţământ adaptat cerinţelor pieţei muncii şi centrat pe dezvoltare personală şi socială.
Pornind de la următoarele premise:
Strategia Europa 2020 promovează creşterea inteligentă, realizabilă prin investiţii majore în educaţie, cercetare şi inovare sustenabilă, creşterea incluzivă, cu accent pe crearea de locuri de muncă şi reducerea sărăciei, în acord cu principiile și instrumentele europene pentru cooperare în educație și formare profesională. Obiectivele strategice pentru deceniul 2010 – 2020, formulate prin Cadrul Strategic ET 2021, pun accent pe consolidarea sistemelor de formare profesională pentru ca acestea să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile şi flexibile, adaptate necesităţilor pieţei forţei de muncă
Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, propune o abordare coerentă a formării profesionale inițiale și a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea unui sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv și relevant pentru cerințele pieței muncii.
Obiectivele, principiile și direcțiile de acțiune ale strategiei educației și formării profesionale din România sunt fundamentate pe o analiză a sistemului de educație și formare profesională și sunt elaborate luând în considerare rolul major pe care formarea profesională îl are pentru dezvoltarea economică și socială a României, și pentru coeziunea teritorială
Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov 2013-2020-2030 are ca obiectiv dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare, creşterea calităţii serviciilor în unităţile de învăţământ pentru creşterea calităţii capitalului social uman, redefinirea statutului/valorilor de “braşovean”
Strategia de Dezvoltare Durabilă Brașov 2030 propune dezvoltarea de sinergii între sectoarele educaționale, economice, turistice și de ocupare a forței de muncă, îmbunătățirea calității serviciilor educaționale și dezvoltarea ofertelor instituțiilor de educație în conformitate cu cererea existentă
Colegiul Tehnic “Maria BAIULESCU” Brașov, a întocmit Planul de Acțiune al Şcolii pentru Dezvoltare Învățământului Profesional și Tehnic 2017-2021 cu fundamentarea acestuia pe analiza contextului socio-economic şi cultural actual, analiza Pas-ului 2014-2018 respectând structura și conținutul stabilite prin reglementările din Ghidul de elaborare a Planurilor de Acțiune/Dezvoltare ale Școlii (2009) afișat pe site-ul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.
2021).
MISIUNEA ŞCOLII
Şcoala noastră își propune să fie mediator între respectul faţă de tradiţie şi necesitatea promovării ştiinţelor şi tehnologiilor moderne. Ea urmăreşte să trezească bucuria de a gândi şi de a învăţa, pentru ca absolvenţii ei, iubitori ai frumosului, să fie autonomi, responsabili, capabili să decidă cu flexibilitate asupra propriei cariere, să facă faţă cu mobilitate spirituală vieţii şi unui viitor provocator.
SCOPUL
Şcoala oferă şanse egale elevilor pentru dezvoltarea competenţelor profesionale şi de cultură generală din domeniile textile- pielărie şi servicii, asigurând însuşirea limbajelor necesare integrării sociale şi comunitare prin: comunicarea estetică, cunoaşterea limbilor străine, utilizarea calculatorului, dobândirea competenţelor antreprenoriale şi de comportament ale cetăţeanului european.
În toate activităţile şcoala promovează calitatea, dezvoltarea creativităţii, continuarea învăţării de-a lungul întregii vieţi, responsabilitatea, încrederea în sine, toleranţa şi respectul pentru personalitatea fiecarui individ.
PREZENTAREA GENERALĂ A ȘCOLII
Colegiul Tehnic Maria Baiulescu Braşov are un statut privilegiat în structura învăţământului preuniversitar braşovean, fiind singura unitate şcolara din Braşov şi din judeţul Braşov care pregăteşte personal specializat pentru calificări cerute pe piaţa forţei de muncă din domeniul textile – pielarie, la care s-au adăugat în ultimii ani și calificări din domeniul estetica şi igiena corpului omenesc şi turism-alimetaţie publică.
Fig.1 Imaginea generala a şcolii
Şcoala este situată în zona centrală a oraşului, mai precis în vechea cetate a Braşovului, lângă Bastionul Ţesătorilor, mărturie a preocupărilor de altă dată ale braşovenilor, vestiţi meşteşugari şi comercianţi. De-a lungul anilor, clădirea, care datează din 1770, a suferit mai multe reparaţii şi transformări, cele mai importante fiind supraetajarea din 1963, construirea unui corp nou de clădire în 1978 și restructurarea, modernizarea infastructurii din 2005.
Bazele instruirii şi formării profesionale în domeniul industriei prelucrătoare au fost puse, în această clădire, prin înfiinţarea în 1953 a Centrului Scolar Profesional de textile, pielărie şi cauciuc prin fuzionarea a trei şcoli: Şcoala profesională de cauciuc, patronată de Fabrica de cauciuc Fartec Braşov, Şcoala profesională de tăbăcărie, patronată de Fabrica „Timpuri Noi” Braşov şi Şcoala profesională textilă, patronată de Fabrica” Partizanul Roşu” Braşov. De remarcat faptul că unitatea şcolară menţine din 1953 domeniul de pregătire principal, textile şi pielărie, contribuind astfel la transmiterea unei vechi tradiţii.
In perioada dezvoltării industriale putenice a judeţului Braşov, şcoala a cunoscut câteva transformări notabile:
1968 – Şcoala Profesională îşi schimbă denumirea în Şcoala Profesională M.I.U. (Ministerul Industriei Ușoare ) şi odată cu aceasta şi structura planului de şcolarizare. Apare şcoala de ucenici cu meseriile de tăbăcar mineral, tricoter şi confecţioner îmbrăcăminte.
1973 – se înfiinţează forma de învăţământ liceal sub denumirea de: Liceul Industrial nr.5, alături de Şcoala profesională nr.9 Braşov.
după anul 1989, unitatea şcolară îşi unifică cele două forme de şcolarizare: Scoala
profesională şi Liceul industrial sub denumirea de Grup Scolar de Industrie Uşoară Braşov.
Eforturile tuturor cadrelor didactice pentru dezvoltarea şi promovarea unităţii şcolare, susţinerea din partea autorităţilor locale, au făcut ca prin Programul Phare TVET RO 0108.01 pentru Modernizarea Invăţământului Profesional şi Tehnic, şcoala să beneficieze de un proiect cu
componentele : reabilitarea clădirii, stagii de formare ale profesorilor şi dotare cu echipamente multimedia moderne.
Având în vedere noua structură, capacitatea de educaţie şi formare profesională, locul acestei unităţi în comunitatea locală şi nu numai, din 2004 – 1 septembrie şcoala îşi schimbă numele în Colegiul Tehnic „Maria Baiulescu”, Maria Baiulescu fiind personalitate brașoveană al cărui nume s-a legat de promovarea drepturilor femeii, a meseriilor din domeniul industriei textile şi a economiei casnice. Şcoala de menaj şi industrie casnică devenise în 1936 Liceul industrial „Maria Baiulescu” .
Din anul 2003 Colegiul a derulat un nou proiect în Programul Phare TVET RO 0108.03 pentru dezvoltarea instituţională şi reabilitare infrastructură – constând în amenajarea de ateliere de tricotaje, confecţii textile şi confecţii încălţăminte. Cele două proiecte din Programul Phare au însumat 235.257 Euro pentru reabilitarea clădirilor si 275.727 Euro pentru achiziţionare de echipamente, fără a include cursurile, stagiile de formare ale profesorilor. Participarea cadrelor didactice din domeniul textile – pielărie la Proiectul Phare TVET 2004 016-772.04.01 pentru elaborarea materialelor de învăţare la distanţă a însemnat o nouă etapă de perfecţionare a acestora.
In toţi aceşti ani baza materială a şcolii s-a transformat, s-a modernizat și s-a adaptat noilor oferte educaţionale.
Unitatea şcolară beneficiază de un corp profesoral bine pregătit, închegat şi preocupat de dezvoltarea personală şi profesională a fiecărui cursant, formarea competenţele necesare pentru o participare susţinută la dezvoltarea societăţii cunoaşterii şi în Romania.
cadre didactice:
52 profesori de cultură generală şi de specialitate, din care 3 titlul de doctor, 23 cu gradul didactic I, 8 cu gradul II, 7 cu definitivat ;
6 maistri instructori, din care 3 gradul I, 1 cu gradul II, 2 definitivat;
personal didactic auxiliar: 6 persoane
personal administrativ : – personal întretinere și pază : 4 persoane
– personal îngrijitor : 5 persoane
Colegiul Tehnic Maria Baiulescu urmăreşte să raspundă, prin acţiunile desfăşurate, cerinţelor de educaţie, formare profesională iniţială şi continuă ale comunităţii căreia îi aparţine şi identificate prin contactele permanente pe care le are cu : reprezentanţi ai administraţiei publice locale (Primarie,
Consiliul Local, Consiliul Judeţean), ai agenţilor economici, instituţii partenere (ISJ, CCD, Universitatea Transilvania din Brasov, AJOFM) . Actori importanţi în definirea strategiei de dezvoltare a şcolii sunt elevii şi părinţii acestora, existând în acest sens un dialog permanent între
profesori, conducerea şcolii cu actualii elevi, părinţi, dar şi absolvenţi ai unității școlare.
Populaţia şcolară în anul şcolar 2020/2021, 2021-2022 a fost de 730 elevi, respectiv 733,
din care 490 elevi la liceu, 224 elevi școală profesională, 16 la învăţământ postliceal, respectiv 488 elevi la liceu, 245 elevi școală profesională. Elevii de la liceu, în proporţie de 55- 60%, provin din şcolile generale ale municipiului Braşov şi restul din școlile generale ale localităţilor rurale sau urban mai mici din judeţ (conf. statisticii scolii).
Pentru realizarea planului de şcolarizare, în fiecare an, şcoala participă la Târgul de oferte educaţionale organizat de Inspectoratul Şcolar Braşov, la expoziţii cu produse realizate de elevi şi organizate de Camera de Comerţ, la acţiuni de popularizare a ofertei educaţionale în şcoli generale, organizează Ziua porţilor deschise, dezvoltă parteneriate cu agenţii economici în derularea activităților specifice domeniilor de formare pentru atragerea elevilor spre unitatea noastră. În ultimii ani s-a realizat, în parteneriat cu o societate din domeniul mass-media, un clip de prezentare al unităţii şcolare care a fost difuzat pe posturile locale de televiziune. Aceste demersuri au drept scop cunoaşterea:
ofertei educaţionale a şcolii;
condiţiilor de instruire teoretică şi practică
deschiderilor permanente pe care le oferă şcoala în concordanţă cu schimbările survenite în economia şi societatea românească.
Rezultate notabile în activitatea instructiv-educativă din anii şcolari 2021 – 2022:
Realizarea integrală a planului de şcolarizare, la liceu, cu medii minime de admitere:
Suntem printre primele 3 unități de învăţământ tehnic din judeţ cu planul de şcolarizare realizat, integral, din prima etapă.
Aceast fapt este urmarea numeroaselor apariţii ale clipului publicitar, difuzat pe posturile locale de TV și radio, activităților de popularizare derulate în forte multe unități școlare
gimnaziale din municipiu și zone limitrofe.
Rezultate ale elevilor la olimpiade şi concursuri
organizată online de Ambasada Franței în România
Implicarea unui număr mai mare de elevi în viaţa şcolii, prin participarea la diverse activităţi educative, şcolare şi extraşcolare, dar şi diversificarea activităţilor extracurriculare pentru atragerea elevilor într-un spaţiu educativ în defavoarea străzii, reducând în acest fel abandonul scolar:
Sunt însă și blocajele şi neîmplinirile în activităţile anilor şcolari 2020/2022 :
CONTEXTUL NAȚIONAL
In prezentarea Contextului Național, colectivul de elaborarea a PAS, a apelat la documentele strategice: Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2021-2030, Planului Național de Dezvoltare, Strategia elaborata de MEdC, Planul Național de Reforme, Strategia de dezvoltare regională 2014-2020, Planul Național de Redresare și Reziliență al României aprobat de Consiliul UE. Considerăm oportună și referirea la PLAI și PRAI care conturează specificul regional în care activează unitatea școlara și să nu uităm că aceste documente sunt elaborate cu focalizare și pe corelarea învățământului profesional și tehnic cu cererile de pe piața forței de muncă.
Sunt analizate totodată și documente mai recente ca:
Identificarea factorilor care afectează în prezent unitatea școlară și de a-i contura pe aceia cu cea mai mare probabilitate de a-i afecta activitatea în viitor se poate realiza foarte bine pe baza unei analize PEST. Această analiză ia în considerare influențele de ordin politic, economic, social și tehnologic existente în mediul în care unitatea de învățământ operează.
Formarea profesională iniţială furnizată prin învăţământul profesional şi tehnic, este reglementată prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare şi actele normative de punere în aplicare.
Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023, prevede una din tintele sale:
Iar ca obiectiv strategic:
competențelor competențelor solicitate pe piața forței de muncă sau fundamentale pentru succesul în viață și în societate
România a ratificat Protocolul privind turismul durabil la Convenţia-cadru privind protecţia şi Dezvoltarea Durabilă a Carpaţilor. Un obiectiv asumat în cadrul Convenției Carpatice, și realizat la Brașov, este Centrul România – Platforma pentru Turism Durabil. Se află în implementare Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007-2026, care are în vedere: utilizarea optimă a resurselor de mediu, care constituie un element cheie în dezvoltarea turismului, menținând procesele ecologice esențiale și contribuind la conservarea patrimoniului natural și a biodiversității; respectarea autenticității socio-culturale a comunităților gazdă, conservarea patrimoniului construit, a vieții culturale și a valorilor tradiționale contribuind la înțelegerea interculturală și toleranță; asigurarea operațiunilor economice viabile, pe termen lung, care să ofere beneficii socio-economice pentru toate părțile interesate
În ciuda creșterii ocupării forței de muncă, în special în sectoarele cu o mare valoare adăugată, persistă probleme structurale pe piața forței de muncă. Rata ocupării forței de muncă a crescut în ultimii ani, însă aceasta este mai mică decât media UE. Ponderea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este de 17% din populație, ceea ce este cu mult peste media UE, care este de 12 %.
Persistă dificultăți în ceea ce privește creșterea nivelului mediu de calificare a forței de muncă, abordarea problemei pe care o reprezintă rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii și consolidarea capacității instituțiilor de pe piața muncii.
În ciuda diverselor eforturi, capacitatea României de a absorbi fondurile structurale ale UE rămâne limitată. Rata de absorbție a României este 62,46% raportat la media UE, pentru perioada 2014- 2021, adică din suma de 31 miliarde de euro.
Creșterea ocupării forței de muncă se concentrează în special în sectoarele cu o valoare adăugată ridicată. În 2015, cele mai mari creșteri ale ocupării forței de muncă s-au înregistrat în domeniul TIC și al activităților profesionale, științifice și tehnice, precum și în industrie și construcții. Se preconizează că ponderea persoanelor cu înaltă calificare în forța de muncă activă va crește în mod considerabil, și anume cu 44 % până în 2025.
Cheltuielile publice generale pentru educație au crescut semnificativ în 2019, dar au rămas printre cele mai scăzute din UE. În 2019, cheltuielile pentru educație au crescut în termeni reali cu aproape 21 %, marcând cel mai puternic procent de creștere din UE în anul respectiv, cu mult peste creșterea medie de 1,9 %. Planul de redresare și reziliență al României conține granturi și împrumuturi în
la situațiile de criză, creșterea calității serviciilor în zonele defavorizate, reziliența elevilor etc.), cariera de cadru didactic, gestionarea și guvernanța în educație, precum și finanțarea în educație, infrastructura educațională, programele de învățământ și evaluarea, educația incluzivă, alfabetizarea funcțională și promovarea educației în domeniul STI(A)M (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică).
România se confruntă cu riscuri foarte ridicate de sărăcie, de excluziune socială și de inegalități
În România, principalele disparități în materie de dezvoltare sunt între zonele urbane și cele rurale. Întrucât 46 % din populația României trăiește în zonele rurale și având în vedere amploarea anumitor provocări, impactul decalajului dintre mediul rural și cel urban împiedică îndeplinirea obiectivelor naționale de dezvoltare economică și socială.
Zonele rurale se confruntă cu un nivel semnificativ de subutilizare a capitalului uman. În anul precedent, activitățile independente și cele casnice neremunerate– adesea asociate cu agricultura de (semi)subzistență – au reprezentat 60 % din ocuparea forței de muncă în zonele rurale. Munca salariată reprezenta doar 39 % din ocuparea forței de muncă în zonele rurale, față de 92 % în zonele urbane (conf. PND)
Munca în agricultura de semisubzistență este unul dintre principalii factori care stau la baza riscului ridicat cu care se confruntă România în materie de sărăcie sau excluziune socială.
Cincizeci și cinci la sută dintre locuitorii zonelor rurale sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, în comparație cu 31% în orașele mici, suburbii și 28% în orașele mari
Părăsirea timpurie a școlii este în principal o problemă rurală, adesea legată de sărăcie. Aproape unul din trei copii din zonele rurale părăsește școala înainte de clasa a noua. Printre factorii care contribuie la părăsirea timpurie a școlii, menționați în cadrul strategiei naționale, se numără sărăcia, munca sezonieră prestată de copii, nivelul limitat de instruire a părinților, un grad redus de accesibilitate a serviciilor de educație și infrastructura limitată, dar și plecarea părinților în tări din UE și trecerea copiilor sub tutela bunicilor, rudelor.
Sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) este dinamic și competitiv. Ponderea sectorului TIC în PIB-ul României este de 6 %, una dintre cele mai ridicate din UE. Dar mai mult de o treime din populație nu poate beneficia de posibilitățile oferite de internet și nu poate contribui la economia digitală. Romania se plaseaza pe ultimele pozitii din UE în ceea ce privește ponderea persoanelor care utilizează internetul pentru activitati care prezinta anumite trasaturi economice, cum ar fi serviciile de internet banking (12%), achizitii sau vanzari online (38%, respectiv 4%) sau care participa de la distanta la cursuri sau acceseaza resurse electronice pentru educatie (8%) (conf.Raport BNR). Datele disponibile pentru anul 2020 releva, totusi, o reducere consistenta a ponderii persoanelor care nu au utilizat niciodata internetul (pana la 14%, cu circa 4 puncte procentuale mai jos fata de 2019), imprimata de nevoia mai pregnanta de a utiliza resursele digitale in contextul restrictiilor de mobilitate din perioada pandemică.
Gradul redus de utilizare a softurilor specifice în mediul de afaceri și calitatea în general slabă a bazei științifice afectează capacitatea României de a atrage investiții ale întreprinderilor în Cercetare-Dezvoltare și de a stimula cooperarea dintre sectorul public și sectorul privat în domeniul cercetării și inovării. În ultimii ani, s-au înființat câteva noi întreprinderi în domeniul tehnologiei în jurul câtorva poluri antreprenoriale în domeniul TIC, printre care și municipiul Brașov.
Analizând critic și corelând aspectele menționate mai sus se pot desprinde anumite concluzii cu
impact asupra educației și formării profesionale a tinerilor și nu numai:
Educația și formarea profesională pot contribui la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă numai dacă învățarea este axată pe cunoștințe, aptitudini și competențe care trebuie dobândite de studenți (rezultatele învățării) prin procesul de învățare, mai degrabă decât pe încheierea unui anumit etape sau pe timpul petrecut în școală.
Competențele transversale, precum capacitatea de a gândi critic, de a lua inițiativa, de a rezolva probleme și de a colabora, vor pregăti indivizii pentru carierele profesionale din prezent, care sunt din ce în ce mai variate și mai imprevizibile.
Ar trebui să se acorde cu precădere atenție dezvoltării competențelor antreprenoriale, deoarece acestea contribuie nu numai la înființarea de noi întreprinderi, ci și la sporirea capacității de inserție profesională a tinerilor
Într-o lume a schimburilor internaționale, capacitatea de a vorbi limbi străine reprezintă un factor de competitivitate. Limbile străine sunt din ce în ce mai importante pentru a crește nivelurile de ocupare a forței de muncă și mobilitatea tinerilor, iar competențele lingvistice slabe reprezintă un obstacol major în calea liberei circulații a lucrătorilor.
Tehnologia oferă posibilități fără precedent pentru îmbunătățirea calității, accesului și a echității în domeniul educației și al formării profesionale
Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de un angajament ferm în privința formării profesionale, în privința utilizării noilor tehnologii, cum să țină seama de diversitate și
Conform PNNR : Educație implică reforme și investiții privind creșterea capacității de reziliență a sistemului educațional prin modernizarea infrastructurii educaționale și a dotării aferente, în corelare cu nevoile prezente și viitoare ale pieței forței de muncă, în vederea asigurării participării la un proces educațional de calitate, modern și inclusiv. Astfel, sunt avute în vedere investiții pentru crearea/modernizarea infrastructurii existente și dotarea acesteia, asigurarea cadrului legal privind digitalizarea serviciilor educaționale, luând în considerare situația sectorului ca urmare a crizei COVID 19, măsuri de stimulare a învățământului tehnic și în sistem dual. Investițiile în infrastructură și dotări se îmbină cu reformele de tip soft pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar, pentru crearea de competențe digitale adecvate profesorilor și elevilor, pentru adaptarea curriculei la nevoile pieței și pentru implicarea mediului privat în parteneriate durabile pentru stimularea învățământului în sistem dual.
Contextul național și regional a condus la definirea următoarelor Obiective și ținte la nivel regional și local specificate în PAS 2019-2024:
Obiectiv 1.1: Identificarea nevoile de calificare.
Obiectiv 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare.
Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT
Obiectivul 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT
Obiectiv 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă
Obiectiv 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT
Obiectiv 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT
Obiectiv 5.1 : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT
Obiectiv 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar
PARTEA a II-a ANALIZA NEVOILOR
Braşovul dispune de 52 de unităţi de învăţământ postgimnazial dintre care în 30 se desfăşoară învăţământ profesional şi tehnic. Dintre acestea Colegiul Tehnic Maria Baiulescu este singura unitate care pregăteşte elevi în domeniul textile – pielărie, unde există o cerere continuă de forţă de muncă, mai ales pe nivel trei – în ultimii ani.
Datorită potenţialului turistic foarte ridicat şi a cererii pe piaţa muncii a serviciilor de turism şi alimentaţie publică, începând cu anul 1995, în această unitate s-au înfiinţat şi clase de alimentaţie publică, iar ulterior de estetică și igiena corpului omenesc. Oferta educaţională pentru fiecare an şcolar rezultă în urma corelării concuziilor desprinse din analiza mediului extern şi a mediului intern.
Coreland informatiile din PLAI 2013-2021, Planul Regional de Acțiune pentru Invățământ 2016- 2025 cu date actuale din analizele economice, rapoartele anuale la nivel regional și local se pot sintetiza următoarele specificități ale mediului extern cu influență asupra strategiei de dezvoltare a unității școlare:
Ritmul mediu de creştere economică a judeţului a devansat media naţională şi regională, Brașovul fiind cel mai competitiv județ al Regiunii de Dezvoltare Centru, urmat de judeţele Sibiu şi Mureş. În mod constant, în ultimii ani Braşovul a deţinut aproximativ 30% din produsul intern brut al regiunii, și se plasează „printre cele mai dezvoltate județe din țară, având un indice de disparitate4 față de media națională de peste 120%. (Conf. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov 2021 – 2030)
Cea mai multă populație ocupată civilă în 2019 fiind în servicii (93,3 mii) și urmată de industrie (72,9 mii). La rândul său, serviciile divizate pe activități ale economiei naționale ocupă populația în Transport și depozitare – 16%, Activități de servicii administrative și Sănătate – 14%. Pe poziția a treia sunt Hoteluri și restaurante și Învățământ – 12%. Județul Brașov cu o rată de ocupare de 70,9% a resurselor umane se află pe poziția trei în regiune devansat de județul Sibiu cu o rată medie 74,6%.
Rata șomajului înregistrat, conform datelor INS pe platforma TEMPO, se află în descreștere continuă din anul 2011, de la 5,1% la 2,0% în anul 2019. Totodată, conform datelor Direcției Județene de Statistică Brașov, numărul șomerilor înregistrați a crescut de la 5.233 persoane (2019) la 6.714 persoane la sfârșitul lunii decembrie 2020, ceea ce a însemnat o creștere de 0,6% față de anul 2019.
Un aspect important al relației dintre forța de muncă și piața muncii reprezintă nivelul de instruire al acesteia – calitatea acesteia, care poate fi identificată prin nivelul de școlarizare medie și superioară. Din punct de vedere al numărului absolvenților instituțiilor de învățământ din județul Brașov, observăm că populația liceală sa micșorat de la 5.038 absolvenți în anul 2011 la 3.443 absolvenți în 2019. Această descreștere se explică în mare parte prin căderea demografică înregistrată pentru această vârstă dar și a reformelor din învățământul liceal. În schimb are loc creșterea numărul abslovenților învățământului profesional în mod special după anul 2016 si după organizarea învățământului dual.
Dacă acum un deceniu industria se îndepărta față de comerț cu doar 5%, atunci în anul 2019 industria cu circa 45% din totalul cifrei de afaceri este urmată de comerț (32,9%), servicii (16%), construcții (6%) și în final
– agricultura (2%). După cum am menționat mai sus, industria deține cea mai mare pondere în cifra de afaceri, înregistrând o medie de 45% care a cunoscut creșteri și descreșteri în perioada 2011-2019 de la minim 42,4% (2011) la maxim 46,4% (2018).
Cei mai mulți salariați în anul 2019 sunt înregistrați în servicii, circa 42,3%, cu o creștere de 2,5% față de anul 2011. Acesta este urmat de sectorul industrie cu 32,4% în 2019, care a înregistrat ascensiune în anii 2013 și 2018, atingând cote maxime de circa 33,2% din numărul total de salariați din județul Brașov. La polul opus se află sectorul agricultură cu o pondere de 2,1% în anul 2019, unde în perioada analizată media o constituie 2% din numărul total.
Analiza evoluției indicatorilor din ramura Hoteluri și restaurante denotă faptul că aceasta contribuie substanțial la consolidarea poziției județului ca unul de destinație turistică. Atât numărul de societăți economice cât și cifra de afaceri precum și numărul mediu de salariați din ramură sunt în creștere continuă. (Conf. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov 2021 – 2030)
Cel mai performant domeniu de activitate economică al judeţului din punctul de vedere al productivităţii muncii, calculat ca raport între cifra de afaceri realizată şi numărul de salariaţi care a participat la realizarea ei, rămâne comerțul, unde 15,8% din totalul salariaţilor din judeţ realizează 30,1% din cifra totală de afaceri, urmat de industrie, agricultură, construcții și în final servicii;
Dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice, activităţilor conexe turismului – este una din principalele direcţii de acţiune definite prin Planul de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru şi PND și semnalează :
Consultând Registrul Naţional al Furnizorilor de Formare Acreditaţi se poate constata că deşi judeţul Braşov s-a axat pe dezvoltarea industrială în trecut, iar acum când se doreşte a deveni o destinaţie turistică, furnizorii de formare care oferă specializări în acest domeniu sunt relativ puţini. (Strategia de Dezvoltare a Jud Braşov • orizonturi 2013-2021 – 2030)
Părăsirea timpurie a școlii este un fenomen cu precădere întâlnit în mediul rural din România: rata de abandon a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare în unitățile de învățământ secundar, din mediul rural, decât în cele din mediul urban. Pe măsură ce tinerii avansează în sistemul de învățământ, sub-reprezentarea celor din mediul rural se amplifică, având cea mai mare valoare în învățământul superior. (Strategia pentru înv. terțiar)
PND și proiectele de reformă ale învațământului profesional, prevăd :
PLAI subliniază necesitatea adecvării calificărilor şi a nivelului calificărilor la nevoile pieţei muncii, având în vedere problemelor mari de restructurare industrială dar pe fondul potenţialului de dezvoltare pe care îl are regiunea; de asemenea, pe termen scurt şi mediu se constată o preponderenţă a nevoilor de calificare de nivel 2 (motivat atât de structura actuală a economiei cât si de şi de orientarea unor investiţii care valorifică forţa de muncă autohtonă ieftină),
iar pe termen mediu şi lung se poate anticipa o creştere a nevoilor de calificare de la nivelul 3 în sus (motivat de procesele de retehnologizare şi modernizare a industriei, tendinţele de dezvoltare a serviciilor, introducerea noilor tehnologii în toate domeniile) ;
Importanța dezvoltării competenţelor de bază : alfabetizarea digitală şi informaţională, cultura tehnologică , comunicarea în limbi moderne de largă circualţ ie, cultura şi conduita civică , cetăţenia democratică , gândirea critică capacitatea de adaptare la situaţii noi, lucrul în echipă, interesul pentru dezvoltarea personală şi învăţarea continuă, respectarea standardelor de calitate) şi a spiritului antreprenorial avand în vedere necesitatea creşterii sectorului IMM. Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin : formare continuă, reconversie profesională, policalificare, formarea adulţilor;
Nevoia unor programe combinate de recuperare şcolară şi de calificare (şcoala de şansa a doua) având în vedere creşterea ratei abandonul şcolar spre finalul ciclului gimnazial (aproape unul din trei copii din zonele rurale părăsește școala înainte de clasa a noua) ;
Cererea pentru învățământul profesional și tehnic (VET) este în creștere, însă există în continuare probleme de calitate. La nivelul învățământului secundar superior, 60 % dintre elevi au fost înscriși în programe VET în 2013 față de media UE de 49 %. Cu toate acestea, școlile VET au o rată mai scăzută a promovabilității la examenul național final (38 %, comparativ cu 76
% în învățământul general, în 2013) și o rată mai mare de părăsire timpurie a școlii. Principalele provocări pentru sectorul VET sunt subfinanțarea, calitatea personalului didactic, insuficiența legăturilor sistematice cu piața forței de muncă (previziuni privind competențele, implicarea angajatorilor) și modificările legislative frecvente. Accelerarea punerii în aplicare a învățământului dual se numără printre prioritățile Ministerului Educației pentru 2016.
Rata de absolvire a învățământului terțiar a crescut, dar continuă să existe neconcordanțe cu nevoile pieței forței de muncă. Rata de absolvire a învățământului terțiar a crescut constant de-a lungul ultimului deceniu, ajungând la 25 % în 2014 și fiind pe cale să atingă obiectivul național de 26,7 % stabilit în cadrul Strategiei Europa 2021
Multe școli secundare superioare sunt situate în zonele urbane, ceea ce creează o provocare suplimentară pentru elevii din mediul rural în ceea ce privește distanța, timpul și costurile financiare. Elevii din zonele rurale au rate de școlarizare în învățământul profesional și tehnic mai ridicate decât cei din zonele urbane (Raportul de țară al României pentru 2016)
Dezvoltarea de parteneriate eficiente în ÎPT pentru o formare profesională de calitate.(conf.
PND) înseamnă atragerea IMM, altor parteneri sociali în colaborări diverse pe domeniul formării profesionale dar şi al educaţiei permanente, dar totodată și diversificarea tipologiei partenerilor sociali prin atragerea ONG-urilor, Universităţilor, Patronatelor si Asociaţiilor profesionale în vederea deschiderii unităţii şcolare spre societate, mediul social,economic si cultural (Strateg dezv inv. preuniv)
Îmbunătăţirea consilierii tinerilor în dezvoltarea carierei prin orientare profesională adecvată, funcţie de aptitudini şi nevoile de realizare personale;
În ciuda investițiilor în competențe și formare în sectoarele cu o înaltă valoare adăugată, persistă provocările legate de oferta de competențe. Lipsa de personal calificat este extrem de acută în sectorul medical, al construcțiilor, al serviciilor hoteliere și al TIC. Există neconcordanțe intre tipurile de studii oferite. In plus, mobilitatea în scop educațional și măsurile de orientare profesională precum și competențele non-tehnice necesare pentru piața forței de muncă, cum ar fi spiritul antreprenorial și abilitățile digitale, nu sunt suficient de dezvoltate. Participarea la învățământul pentru adulți este printre cele mai scăzute din UE (1,5 % în 2014, față de media UE de 11 %). Există planuri de a corela mai bine programele de învățământ cu nevoile angajatorilor, de a conecta bazele de date educaționale cu cele de pe piața forței de muncă și de a îmbunătăți funcționarea centrelor de evaluare și validare a competențelor.
Raportul de țară al României pentru 2016 subliniază faptul că grupurile vulnerabile, cum ar fi romii și elevii din familiile sărace, continuă să se confrunte cu obstacole semnificative în ceea ce privește accesul la educație și finalizarea studiilor, mai ales în zonele rurale. Grupurile vulnerabile, cum ar fi comunitățile rurale, romii, copiii instituționalizați și persoanele cu handicap, se situează pe o poziție semnificativ inferioară față de restul populației în ceea ce privește accesul la educație, ratele de absolvire și performanțele înregistrate. În ciuda progreselor înregistrate, 27 % din copiii romi continuă să fie școlarizați în unități de învățământ segregate de facto, astfel cum sunt definite în indicele de incluziune a romilor ( statistica 2015).
La nivelul judeţului Braşov, populaţia şcolară, pe grupe de vârstă, în anul 2013 în varianta constantă se înscrie pe trenduri de reducere, cele mai semnificative fiind pentru grupa de vârstă 7 – 14 ani (circa 35 mii persoane) şi circa 39 mii persoane din grupa 15-24 ani). Ca urmare, populaţia şcolară care va intra în învăţământul postgimnazial se va reduce până în 2016 cu 33%. Se impune:
Identificarea de noi grupuri ţintă, diversificarea ofertelor de educaţie şi formare a unităţii şcolare în vederea utilizării corespunzătoare a resurselor umane şi bazei materiale a şcolii; Promovarea marketingului educaţional „agresiv” în vederea atragerii tinerilor cu aptitudini şi interes pentru domeniile de formare profesionala iniţială specifice şcolii sau adulţilor pentru modulele de formare continuă
.
Analiza mediului intern se bazează pe :
Auto-evaluarea realizată cuprinde toate activităţile şi elementele şcolii:
Colegiul Tehnic « Maria Baiulescu » Braşov şcolarizează anual, în medie, peste 700 de elevi cuprinşi în 26-28 clase ; dintre aceştia 63% urmează cursurile liceului tehnologic, 32% școala profesională, iar 5% sunt cuprinşi în învăţământul postliceal.
Domeniile de formare profesională oferite elevilor de Colegiul Tehnic « Maria Baiulescu » Braşov sunt :
Elevii admişi la Colegiul Tehnic « Maria Baiulescu » Braşov sunt elevi de nivel mediu, având, în proporţie de 80%, media de admitere sub nota 8.00. Notăm că în anii şcolari 2019- 2022, printr-o concentrare mai puternică pe promovarea ofertei educaţionale, procentul de elevi cu medie de admitere peste 7 a crescut de la 20% la aprox. 40% (conf. PAS). In anul 2019, mediile de admitere minim 7 au fost peste 50% la turism și coafor-stilist, dar sub 30% pentru design vestimentar. Elevii provin mai ales de la şcolile generale din municipiul Braşov (75%) şi din localităţile rurale limitrofe, confruntându-se cu lipsa unor resurse financiare, dificultăţi legate de frecventarea cursurilor şcolare (distanţa mare faţă de şcoală, lipsa mijloacelor de transport, participarea la activităţi gospodăreşti) manifestând uneori pasivitate în formarea și dezvoltarea lor profesionala și personală.
Formarea profesională cu instruirea la locul de muncă, precum programele de învățământ în alternanță, ar trebui să constituie un pilon central al învățământului profesional și tehnic, cu scopul de a reduce șomajul în rândul tinerilor, de a facilita trecerea de la învățare la experiența la locul de muncă și de a răspunde nevoilor de competențe de pe piața muncii. In acest sens Colegiul Tehnic M.Baiulescu a arătat deschidere pentru colaborări cu cât mai mulți agenți economici locali – peste 50 de colaborări de practică încheiate cu agenții economici începând din anul școlar 2017-2018. Mare parte dintre agenți au sprijinit elevii prin burse profesionale în cadrul învățământului dual.
Oferta educaţională a şcolii s-a diversificat permanent, pentru a răspunde cererii pieţei, dar şi în acord cu dorinţele elevilor de a se specializa în domenii de viitor, astfel :
în 2003 planul de şcolarizare a cuprins, la clasa a IX a -liceu tehnologic si o clasă cu profil servicii, specializarea turism, avand în vedere potenţialul de
dezvoltare a acestui sector şi necesitatea califăcării la nivel 3 în acest domeniu (conf. PLAI)
pe fiecare an de studiu există câte o clasă cu limba engleză / intensiv ;
in 2005 paleta formarii profesionale a inclus, ca raspuns la necesitatile pietei locale, calificari din domeniul Estetica si igiena corpului omenesc
din 2011, clase de liceu pentru pregătirea în specialitatea Coafor-stilist
în 2012 s-a redeschis ruta școlii profesionale, oferind astfel pregătire pentru calificarea de Ospătar și/sau Bucătar
Din 2013 există calificarea Tehnician maseur – la școala postliceală
Din 2017 oferta educațională conține, annual, clase de învățământ professional dual pe domeniul turism-alimentație publică.
Conform exigenţelor noilor strategii educaţionale, privind curriculumul, ce vizează îmbinarea disciplinelor de cultură generală cu cele de specialitate, planul de învăţământ al Colegiului Tehnic
« Maria Baiulescu » Braşov răspunde acestor orientări. Cadrele didactice cunosc îndeaproape structura curricululm-ului specific liceului tehnologic, parte din profesori participând la elaborarea şi/sau reviziurea acestuia. Prin planificările calendaristice şi strategiile proiectate, se realizează adaptarea curriculum-ului la realităţile şcolii şi claselor de elevi.
Curriculum în dezvoltare locală, proiectat de profesorii şcolii vine în întâmpinarea nevoilor elevilor, specificului local, cerinţelor partenerilor sociali şi are elemente de interdisciplinaritate.
Ţinând cont de nivelele diferite ale elevilor care vin în scoală, se constată o abordare flexibila a planificarilor calendaristice (curriculum-ului). Cunoaşterea nivelului de pregătire al elevilor şi identificarea lipsurilor în cunoştinţele de bază se face folosind teste predictive la majoritatea materiilor, teste de autocunoaştere la consiliere si orientare, şi pe baza mediilor de admitere şi de la examenul de capacitate. Aplicarea testelor iniţiale naţionale a venit să întărească importanţa cunoşterii nivelului de pregătire al elevilor în proiectarea viitoarelor conţinuturi.
In procesul de asimilare a cunoştinţelor prevazute în curriculum, există unele dificultăţi:
La admiterea în clasa a-IX-a se constată că aprox 30% dintre elevi manifesta deficiente si
lacune de tipul: calităţii şi cantităţii cunoştinţelor, lipsuri în vocabular, dificultăţi în gândirea abstractă, motivaţie insuficientă pentru studiu şi învăţare, învaţă cu greutate, probleme de disciplină, nu au curaj să acţioneze singuri pentru rezolvarea unor situaţii (conf. concluzii chestionare). Astfel, profesorii urmăresc atât atingerea competentelor specificate prin curriculum, mentinerea procentului ridicat de promavibilitate la examenele finale (bacalaureat, atestate profesionale), cât şi dezvoltarea unor valori și atitudini cum ar fi: grija față de propria persoană (ed. fizica, dirigentie), dezvoltarea unei gândiri raționale (matematică și științe), argumentarea afirmațiilor, respectul și grija față de mediul în care trăim, toleranţa faţă de opinia celorlalţi (limba romana, limbi straine, consiliere,
geografie), ajutorul reciproc, exprimarea corectă, dezvoltarea spiritului de iniţiativă, a capacităţii de comunicare, a creativitatii.
Utilizarea metodelor active, participative, învăţarea diferenţiată, proiectarea unor situaţii de învăţare care să urmărească valorificarea experienţei elevilor, necesitată atât din partea profesorilor cât şi a şcolii alocarea de resurse suplimentare (pregătire fişe de lucru, documentare, concepere materiale auxiliare, consumabile) ca urmare predomină stilul de predare-învăţare clasic, centrat pe profesor (56%) (conf.autoevaluării catedrelor).
Metode ca lucrul pe grupe de elevi, conferințe, jocuri de rol, aplicații după un algoritm predefinit, activități experimentale, și lecții asistate de calculator, atunci când sunt utilizate,în proporţie de peste 50% sunt mai atractive, elevii învaţă să lucreze în echipă, să prezinte coerent rezultatele obţinute, îşi dezvoltă abilităţi de aplicare în practică a noţiunilor teoretice invatate si se simt utili. La consiliere si orientare, dirigenție, sunt interpretate teste de autocunoaștere ale elevilor.
Metodele de evaluare folosite, 43% metode tradiţionale, urmaresc aprecierea obiectivă a gradului de implicare şi dobândire a competenţelor, motivarea elevilor și încurajarea progreselor acestora. In general e folosită o evaluare ritmică profesorii ajutându-se uneori de fişe de observatii, proiecte, portofolii. Pentru urmarirea progresului scolar, la ştiinte, sunt elaborate teste de evaluare cu tematica cumulativa, unică pe an de studiu.
Autoevaluarea este folosită ocazional, atunci când timpul o permite.
Colegiul Tehnic Maria Baiulescu Braşov dispune de 45 de calculatoare legate în rețea și conectate la Internet on-line prin cablu optic. Gradul de utilizare a calculatoarelor este de: 12 elevi la un calculator, mult sub media pe tara (de 20 elevi la un calculator).
Echipamentele multimedia (video, videoproiector, Tv, camere video, s.a.) sunt instalate în laboratoarele de informatică, cabinetele de materii prime, fizică/chimie şi în sala multimedia ceea ce face posibilă utilizarea acestora la cât mai multe ore de curs sau aplicaţii. Cabinetele de specialitate (tehnice, geografie, fizică-chimie) dispun de o dotare corespunzătoare cerinţelor actuale.
Biblioteca şcolii dispune de un fond de carte ce satisface în proporţie de 75% cerinţele elevilor( insuficienţa manualelor, nr.mic de exemplare pe titlu) şi în proporţie de 60% cerinţele profesorilor (lipsa materialelor de documentare actuale, pe specialitate dar mai ales în domeniul didacticii) . În anul 2016 şcoala a beneficiat de o donaţie de carte ce a cuprins un număr de 210 volume.
Rezultatele elevilor
Performantele şcolare constau în primul rând în realizarea unui progres şcolar, care de altfel se efectuează cu dificultate, muncă şi perseverenţă atât din partea profesorilor cât şi al elevilor, dar este de menţionat că acest progres este vizibil între clasa a IX a şi sfârşitul ciclului de studiu, din punct de vedere al învăţăturii, al comportamentului şi al manifestărilor personale.
În anul 2020, după absolvirea liceului, elevii, după cum dovedesc planurile de carieră, se îndreaptau în mare parte spre învăţământul superior (peste 65 % la facultăţi- procent ce a crescut în ultimii ani, sau cursuri postliceale), spre piaţa muncii într-un număr mai redus (peste 10% angajaţi), şi între 4-7%
rămâneau şomeri în primele 5 luni de la absolvire;
Absolvenţii şcolii profesionale, promoţiile 2021 și 2021 cu nivel de calificare 3 s-au îndreptat mai mult spre piaţa muncii, datorită atât cererii pe acest segment de pregătire cat şi dificultăţilor de continuare a studiilor.
In ceea ce priveste valorizarea rezultatelor pozitive ale elevilor, cum ar fi participari ale acestora cu lucrări și eseuri la proiecte europene (12% dintre elevi),
participări la
concursuri școlare (17% dintre elevi , peste jumătate dintre ei obţinand premii și menţiuni la fazele județene sau naționale).
Consilierea şi orientarea vocaţională oferită elevilor
Consilierea şi orientare profesională a elevilor beneficiază de numeroase resurse:
Toţi diriginţii au urmat cursuri de formare în domeniul consilierii şi orientării profesionale
3 cadre didactice au lucrat direct în proiectul Jobs, ceea ce a însemnat familiarizarea cu
noi tehnici de consiliere a elevilor pentru alegerea şi dezvoltarea propriei cariere profesionale ; rezultatele si metodele de lucru din proiect au fost diseminate corpului profesoral din unitatea școlară.
Există un cabinet de consiliere şi orientare profesională
Şcoala beneficiază de activitatea unui consilier psiho-pedagogic, care menține o legătură permanentă cu diriginţii, elevii dar și cu părinții
Există numeroase materiale didactice moderne, diversificate (broşuri, teste, materiale audiovizuale)
Reorientarea activităţilor diriginţilor spre realizarea consilierii şi orientării profesionale a elevilor în paralel cu atingerea obiectivelor educaţionale stabilite
Adaptarea activităţii didactice de consiliere şi orientare profesională la condiţiile concrete existente în şcoală (meserii pregătite, caracteristici ale grupurilor de elevi, bază materială). Un program de promovare a experienţelor pozitive poate stimula interesul şi oferii modele utile diriginţilor
Derularea la nivelul şcolii a unor programe de consiliere şi orientare profesională în parteneriat cu Agenţia Judeţeană de ocupare a Forţei de Muncă Braşov şi cu agenţi economici.
Spatiile unității școlare sunt destinate orelor de curs – 25 săli, 7 cabinete de specialitate și laboratoare, 7 ateliere de instruire practică. Activitatea se desfășoară în două schimburi, după- amiaza derulând cursuri la învățământul seral și postliceal asfel că unele săli de clasa sunt utilizate 12- 13 ore/zi. Mobilierul cu care este dotată școala este
modern şi ergonomic pentru 56%din clase, pentru restul starea sa este necorespunzatoare ( uzura de 40-50%).
Unitatea şcolară se remarca prin :
calitatea dascălilor săi
– bună încadrare a şcolii cu personal didactic calificat, procentul
fiind de 100% (mai mare dacât media pe tară, de 90%)
coeziune si spirit de echipa, dar mai ales deschidere spre ideile novatoare ale reformei, spre dezvoltarea schimbului de informatii si experiente în domeniul educatiei în general, la nivel curricular în special (1 prof. formator naţional, 1 evaluatori manuale, 4 prof. autori de standarde profesionale şi curriculum, 2 prof. formator regional) parteneriate prin relaţionare la nivel local (7 proiecte de colaborare cu reprezentanti locali implementate în ultimii 2 ani) şi proiecte europene ;
interes pentru perfecţionare, formarea continuă – din anul 2017 un număr ridicat de cadre didatice, 72%, au urmat cel puţin un curs de perfecţionare prin Casa Corpului Didactic, alte instituţii acreditate, în instituţii de formare europene sau au absolvit cursuri postuniversitare prin universităţi, 9% au două licenţe. Totodată, 81% au obţinut un grad didactic, 39,43% dintre acestia având gradul didactic I, doctoratul sau sunt doctoranzi.
Din totalul personalului didactic peste 75% sunt profesori titulari, 8,93% sunt profesori suplinitori cu baza în şcoală.
Sistemul actual de repartizare pe post a profesorilor suplinitori este transparent şi obiectiv, dar face ca şcolile să se confrunte cu o mobilitate mult prea ridicată a cadrelor didactice, iar modificările frecvente ale planurilor de învăţământ îngreunează alcătuirea unor catedre viabile pentru scoaterea la concurs.
Se constată că 85% dintre cadrele didactice au competenţe de utilizare a calculatorului, fapt ce limitează folosirea soft-urilor educaţionale iar comunicarea cu partenerii străini este mult îngreunată deoarece doar 40% dintre cadrele didactice vorbesc fluent o limbă de circulaţie internaţională.
Se remarcă şi efortul depus de conducere şi cadre didactice pentru participarea la implementarea, dar si extinderea Proiectul Jobs, cu scopul de a pregăti elevi, aflați în ultimii ani ai învățământului obligatoriu (clasa a X-a) pentru alegerea viitoarei profesii sau a orientării spre studiile universitare. Elevii dobândesc – prin formare inițială – competențe pentru căutarea unui loc de muncă în acord cu aptitudinile, cunoștințele, abilitățile și atitudinile personale
Parteneriatele Colegiului Tehnic Maria Baiulescu sunt relativ numeroase, cu o arie de extindere vasta: de la cele in plan local, pana la parteneriate la nivel european, cu focalizare pe :
La nivel local, unitatea şcolară a încheiat parteneriate și cu :
34 parteneriate de colaborare cu agenţii economici,
Cu Universitatea Transilvania Braşov
Muzeul de Etnografie Brașov
Muzeul de Istorie Braşov
Prima Şcoala Românească
Asociația Maria Baiulescu
Elevii provin în mare număr din familii dezavantajate social –peste 45%-dar, părinţii sunt preocupaţi de viaţa şcolii şi raspund iniţiativelor diriginţilor sau conducerii acesteia mai ales în clasa
a IX a, existand un procent de 20% parinţi care nu menţin contactul cu şcoala sau nu pot fi contactaţi de diriginte .
Implicare părinţilor în luarea deciziilor, eficientizarea activităţilor comune şcoala-familie este redusă doar la nivelul Comitetuli de părinţi, sau la susţinerea activităţilor extracurriculare.
Parteneriatele cu agenții economici sunt într-o evoluție ascendenta, atât în privința numărului cât și prin diversitatea acestora, deoarece ei sunt principalii beneficiari ai serviciilor educaționale oferite de școală, interesați de forța de muncă pregatită aici, dar și de posibile cursuri de formare continuă pentru angajati.
Odata cu diversificarea ofertei educaţionale şi pe turism-alimentaţie publică, dar şi ca urmare a cererilor venite din partea ag.economici, si necesităţii de a familiariza elevii cu diverse tehnologii, echipamente de lucru, a crescut num[rul parteneriatelor ]ncheiate de școală, mai ales pe segmentul învățământului dual.
Dupa parcurgerea stagiilor initiale in atelierele scolii, toţi elevii efectuează instruirea
practică în unităţi productive, în condiţiile reale de la locul de muncă , sub îndrumarea maiştrilor instructori, în baza unor convenţii bine întocmite.
In anul şcolar 2021/202 instruirea practică s-a realizează în 32 de unităţi economice. Partenerii din domeniul textil sunt relativ reduşi numeric şi reprezentaţi de fostele mari intreprinderi de profil (parteneri tradiționali), sau societăți comerciale cu capital străin, dar permit dobândirea competenţelor profesionale specifice tuturor calificărilor de nivel 1, 2 şi 3 din domeniu. Extinderea şi diversificarea numărului de agenţi economici cu care şcoala colaboreaza este o condiţie pentru instruirea modernă , dinamică şi flexibilă.
Elevii au opinii diverse în privinţa instruirii practice. Cei care sunt interesaţi de meseriile pregatite în şcoală o consideră utilă şi eficientă, pe când cei care nu au o opţiune clară în privinţa viitoarei profesii sunt mai critici. Elevii de la textile-pielarie reclama condiţiile de lucru şi salarizarea scăzută, majoritatea celor de la alimentaţie publică sunt însă foarte motivaţi pentru dobândirea competenţelor practice (conf. chestionare elevi) . De remarcat, interesul elevilor de la Estetica si igiena corpului omenesc de a participa la şedinţele de instruire practica de la agenţii economici.
Un mare număr de elevi ai şcolii se angajează, după absolvire, la una din unităţiile economice la care au efectuat instruirea practica : 30% de la profilul alimentaţie publică, 17% în domeniul textile- pielărie, 12% de la estetica şi igiena corpului omenesc
utilizarea resurselor pe care şcoala le poate oferi: dotari (sali calculatoare, sala sport) sau abilităţiile
personalului didactic (limbi straine, cercetare, orientare si consiliere), în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extracurriculare (cercuri scolare, activitati culturale sau sportive) se datorează şi lipsei unor programe de acţiune comună pe termen mediu sau lung, iar popularizarea şcolii este direcţionată îndeosebi spre şcolile generale şi mai puţin spre agenţii economici .
Firmele care închiriează spaţii din şcoală nu sunt implicate şi în alte tipuri de colaborări (programe de formare, parteneriate in diverse programe)
Diversificarea si dezvoltarea parteneriatului social al şcolii noastre cu mediul de afaceri şi comunitatea locala sunt susţinute de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesionala Brasov.
Parteneriatul cu CCD, CCI si AJOFM :
Colaborarea cu Poliţia Braşov a permis asigurarea unui nivel relativ ridicat al disciplinei (nu exista abateri disciplinare grave ) şi a unui mediu securizant .
Activitățile educative și extracurriculare se desfășoara în colaborare cu diverse instituții : Direcţia de Sănătate Publică Braşov ( programe educative, cabinet medical in scoala, actiuni de prevenire), Poliția de proximitate, Penitenciarul Codlea, Muzeul Judeţean de Istorie, Consiliul Britanic, Biblioteca Judeţeană.
O promovare activă şi adaptarea permanentă la tendinţele economice şi cerinţele sociale sunt mijloace prin care autorităţiile şi instituţiile locale pot fi stimulate să susţină mai intens eforturile şcolii. Autorităţile locale trebuie să dezvolte programe de încurajare a agenţilor economici care colaborează cu şcolile.
Un numar însemnat de cadre didactice ale şcolii noastre au beneficiat de formările continue organizate de catre Casa Corpului Didactic :
a) Stagii de formare (participarea a peste 40% dintre profesori) pentru :
– Consiliere si orientare, asigurarea calităţii, managementul institutional si managementul clasei, dezvoltare abilități TIC, abilităţi curriculare, mentorate. In 2019/2021 un număr de 13 profesori au urmat cursuri de perfecționare/specializare cu un total de 1218 ore.
Principalii parteneri din invatamntul superior sunt Universitatea “ Transilvania “ Braşov şi Universitatea Tehnică “ Gheorghe Asachi “ Iasi, Facultatea Textile – Pielarie, care asigură asistenţa pentru obţinerea gradelor didactice. Colaborarea cu Universitatea Tehnica “ Gheorghe Asachi “ este formală iar comunicarea este unidirecţională. Universitatea “ Transilvania “ Brasov participă alături de școala noastră în orientarea elevilor spre facultăţile braşovene şi în derularea unor proiecte pe probleme de specialitate, metodică, management.
Implementarea celor 18 proiecte de cooperare europeană în domeniul educaţional şi al formării profesionale cu o finanţare de peste 120.000 euro (proiecte au vizat dezvoltarea de noi strategii didactice şi materiale necesare parcurgerii curriculumului, orientarea si consilierea profesională şi aspecte legate de integrarea culturală) constituie un element de motivare a elevilor pentru obţinerea unor rezultate bune la învăţătură, implicare în acţiunile şcolii pentru obţinerea burselor necesare desfăşurării stagiilor de pregătire din scoli sau companii ale tărilor membre UE. Elevi și-au dezvoltat competenţe profesionale în domeniul textil, au fost familiarizaţi cu tehnicile moderne de căutare a unui loc de muncă utilizând tehnologii de comunicare şi informare moderne, cu tehnici de studiu al pieţei, au cunoscut cultura şi tradiţiile ţărilor europene şi au dezvoltat abilităţi de comunicare.
Experienţa valoroasă acumulată şi existenţa premiselor pentru a derula şi alte proiecte la nivel european fac posibilă organizarea unor seminarii de bună practică.
Colegiul Tehnic Maria Baiulescu Braşov oferă şanse egale elevilor pentru dezvoltarea competenţelor profesionale şi de cultură generală din domeniile textile-pielărie, turism- alimentație publică şi estetica –îngrijirea corpului omenesc, asigurând însuşirea limbajelor necesare integrării sociale şi comunitare prin: comunicarea estetică, cunoaşterea limbilor străine, utilizarea calculatorului, dobândirea competenţelor antreprenoriale şi de comportament ale cetăţeanului european. Acest lucru se datorează culturii organizaționale a unității, deschiderii în implementarea și participarea la proiectele de dezvoltare, inovare ale învățământului preuniversitar, atât la nivel institutional cât și individual prin profesori din unitatea școlară:
– proiectul ROSE – Educația – Șansa Ta!; Proiectul permite implementarea a numeroase activităţi iar pe parcurs, unitatea școlară și partenerii implicați dobândesc experienţă şi devin tot mai buni în ceea ce fac iar beneficiarii proiectului sunt şi ei mai conectaţi, mai implicaţi în
ceea ce se întâmplă, se stabilesc legături coerente, se obţin rezultate. Proiectul se bazează pe o abordare creativă a activităților care conduc la obținerea unor rezultate cu efecte directe asupra creșterii nivelului de ocupare al elevilor din grupurile țintă. Se implementeza : Activități de
pregătire suplimentară pentru examenul de Bacalaureat, Activități de pregătire remedială (clasele a IXa și a Xa) , Activități extracurriculare.
unitatea noastră școlară este cuprinsă în planul de dezvoltare al Primăriei Municipiului Brașov prin proiectul Reabilitare și modernizare Colegiul Tehnic „Maria Baiulescu”, proiect aferent cererii de finanțare COD SMIS 126702. Proiectul se înscrie în Programul Operațional Regional 2014-2020, axa prioritară 4, Obiectiv specific 4.5 – Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă;
– unitatea școlară s-a preocupat de dezvoltarea culturii calităţii şi furnizarea unei educaţii de calitate prin implementarea standardelor de calitate/referinţă, în vederea evaluării periodice a calităţii din 5 în 5 ani. Astfel, prin finanțare proprie din resurse extrabugetare în anul 2017 a fost realizată evaluarea externă periodică. Conform Hotărârii Consiliului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar nr. 6/27.06.2013, anexa nr. 6 la evaluarea externă periodică punctajul total obținut a fost de 63 puncte iar calificativele acordate au fost Bine și Foarte Bine. (anexa 1.7)
Prin toate activităţile sale Colegiul Tehnic Maria Baiulescu promovează calitatea, dezvoltarea creativităţii, continuarea învăţării de-a lungul întregii vieţi, responsabilitatea, încrederea în sine, toleranţa şi respectul pentru personalitatea fiecarui individ.
Rezultatele privind promovarea examenelor de absolvire și examenele de certificare a competențelor
| Examen | 2020 | 2021 | 2022 |
| Certificarea a competențelor – învățământ profesional 3 ani | 98% | 100% | 100% |
| Certificarea a competențelor – învățământ postliceal | 100% | 100% | 100% |
Educația- Șansa Ta!, în perioada 2019- 2022:
ANALIZA SWOT
Puncte tari
domeniile de pregătire : textile-pielărie şi turism-alimentaţie publică, servicii (Estetica si igiena copului omenesc) sunt domenii cu grad mare de dezvoltare, pe orizontul 2025 (conf. PRAI)
oferta educaţională se adaptează cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă, cerinţelor angajatorilor si intereselor elevilor – calificări moderne (ex. designer vestimentar), predare intensivă a limbii engeze; în domeniul serviciilor – calificarea de coafor-stilist, ospătar, bucătar
numeroase parteneriate cu agenţii economici pentru asigurarea instruirii practice a elevilor la
nivelul cerut de standardele de pregătire profesională;
existenţa a 3 cabinete
de informatică şi conectate la Internet on line ;
existenţa atelierelor de instruire practică, bine dotate, pentru calificările specifice domeniului textile pielărie, turism şi alimentație publică şi estetica si igiena corpului omenesc
utilizarea laboratoarelor de fizică, materii prime textile – cu dotare la standarde ridicate
Progresul înregistrat de elevi pe parcursul liceului sau şcolii profesionale (creşterea cu 5% a medilor de absolvire faţă de mediile de admitere, procent de promovabilitate la BAC ce situează şcoala în printre primele 3 licee tehnologice din judeţ)
existenţa cabinetului
de asistenţă psihopedagogică
corp profesoral închegat, cu competenţe profesionale deosebite, şi preocupare constantă pentru formarea continuă în specialitate, interdisciplinara şi metodică ;
participări la proiecte de reformă ale învăţământului profesional şi tehnic, proiectul de Imbunătăţire a calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale, proiectul Jobs, proiectul CORECT
Proiectele au dat elevilor posibilitatea de a-şi demonstra capacităţile, de a fi creativi. Faptul că au reuşit să comunice, să-şi spună opiniile, să participe efectiv la realizarea obiectivelor propuse, le-a dat încredere şi entuziasm.
Capacitate de identificare a nevoilor și adaptare a ofertei de educație și formare profesională la cerințele pieței: inițierea pregătirii pentru calificarea de tehnician maseur (nivel5)
Existenţa unei program suplimentar de pregătire a elevilor pentru examenul de Bacalaureat, de obţinere a certificatelor de competenţe profesionale nivel 3.
derularea unui parteneriat cu Universitate Transilvania în vederea efectuării practicii pedagogice a studenților cu profesori – mentori din unitatea școlară
Existența unui
program de popularizare a școlii și îmbunătățire a imaginii
Existența Centrului
deschis pentru educație realizat prin proiectul CORECT
Implementarea, cu
succes a proiectului ROSE,
Reabilitarea, modernizarea unității școlare prin proiectul aferent cererii de finanțare COD SMIS 126702. Proiectul se înscrie în Programul Operațional Regional 2014-2020, axa prioritară 4, Obiectiv specific 4.5 – Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă;
Puncte slabe
mediile de intrare în liceu rămân relativ mici, în special pe domeniul textile-pielărie și la școala profesională ;
rata de abandon şcolar în continuare destul de ridicată, în special la învățământul profesional.
necompletarea claselor de postliceală – calificare Tehnician maseur,
activitatea managerială, profesorală este, încă, centrată pe “prestator” (şcoală şi profesor) şi nu pe “client” (elev şi comunitate)
obişnuinţa de a improviza în detrimentul calităţii
multe distrugeri de bunuri (comportament necivilizat al elevilor), puţine recuperări
foarte puţini absolvenţi de liceu se angajează în domeniul în care s-au pregătit (12% pentru abs. de liceu, 28% abs. de școală profesională)
Implicare scăzută a părinţilor în problemele şcolii (30 % dintre ei mentin un contact permanent cu şcoala, 25% sporadic, 45% cel mult o dată pe an )
elevii sunt insuficient informaţi despre potenţialul de angajare pe piaţa muncii
Creșterea numărului de elevi ce manifestă dezinteres pentru școală, pregătire profesională
Număr mare de elevi ce nu frecventează ritmic orele de curs și pregătire practică
Utilizarea insuficientă a metodelor interactive la ore.
Oportunităţi
Descentralizarea financiară, delegând autoritatea finanțării școlilor către consiliile locale
Atragerea unor ONG-uri pentru a sprijini material familiile foarte sărace și cu mulți
copii
Acordarea de burse școlare și ajutoare copiilor care provin din familii dezorganizate sau defavorizate,cu conditia frecventarii cursurilor (conform “ Strategiei de dezvoltare a judetului Brasov”)
Subvenţionarea transportului elevilor din mediul rural (conform “ Strategiei de dezvoltare a judetului Brașov”)
Accesul la surse externe de finantare prin fondurile structurale
Creşterea nivelului de calificare (50% la nivelul 5) în favoarea creşterii competitivităţii şi valorii adăugate în domeniul textil ( conf. PRAI )
Creşterea investiţiilor străine în sectorul textile-pielărie
Cresterea ponderii IMM-urilor în ansamblul activitatilor economice (conf PND), estimându-se că va conduce la dezvoltarea celui mai mare furnizor de locuri de muncă
Optimizarea activităţilor de formare continuă a personalului din învăţământ (Conf.
Strategiei ME.);
Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii sociale
Dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice, activităţilor conexe turismului – direcţie de acţiune definită prin Planul de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru,
nevoie permanentă de forţă de muncă în domeniul esteticii şi îngrijirii corpului (conf. PRAI)
crearea unor reţele de colaborare între şcoli (asociind şi reţele de parteneri sociali) (conf.PRAI )
Prelungirea proiectul ROSE – lansat de ME
Dezvoltarea economică a județului Brașov
Sprijinul autorităților pentru dezvoltarea învățământului profesional dual– Strategia VET.
Ameninţări
. Din analiza efectuată considerăm necesară racordarea la viziunea PLAI : În anul 2021, judetul Brasov va beneficia de un învăţământ profesional şi tehnic, învăţământ dual consolidat, eficient, orientat către piaţă şi adaptat nevoilor în schimbare ale comunităţii locale şi aspiraţiilor individuale, dar dinamica societății, provocările economice, tehnologice și sociale impun o cercetare mai aprofundată a nevoilor existente, înțelegerea acestora și construirea unor planuri de acțiune foarte bine adaptate, realiste încadrate în timp și spațiu, care să satisfacă cererile beneficiarilor.
Pentru a respecta structura priorităților stabilite prin PLAI Brașov, PRAI Centru 2016-2025, propunem modificarea ordinii priorităților din PAS-ul Colegiului Tehnic „Maria BAIULESCU”, față de PAS anterior, astfel:
Corelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională cu nevoile de calificare identificate la nivel judeţean
iniţială şi continuă – estetica şi îngrijirea corpului
Ț in ta Până în 2024 se vor crea condiţiile organizării cursurilor pentru adulţi din domeniul esteticii şi îngrijirea corpului
Ț in ta realizarea CDL-ului la școala profesională în colaborare cu instituții de cultură pentru specializarea elevilor în meserii dispărute: costumieră, peruchier
Ț in ta Implicarea activă a şcolii în formarea adulţilor prin înființarea unui Centru de
formare și de evaluare a competențelor dobândite pe căi non-formale în domeniile de pregătire ale școlii
afaceri pentru meșteșugari/artizanii din comunitățile purtătoare de elemente de patrimoniul cultural imaterial (conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă Brașov 2030)
adecvate, și care doresc să repornească sau să-și continue educația de bază, în orice moment, pe tot parcursul vieții lor. De aceea, aceste persoane trebuie sprijinite pentru a obține recunoașterea competenţelor pe care le deţin şi pe care le-au obţinut în urma învăţării non- formale și informale .(conform Strategiei Educaţiei şi Formării Profesionale din România).
economici.
etc.)
– Participarea la definirea și implementarea Campusului Regional Brasov, in cadrul Cosnorțiului realizat.
Asigurarea calităţii serviciilor de orientare şi consiliere pentru carieră
Ţ in ta 1: Creșterea cu 6% a numărului de absolvenți care își continua studiile în învățământul terțiar până în 2024 față de nr. absolvenților din 2018
Ț inta 2: Creșterea ratei de promovabilitate a examenului de Bacalaureat cu 1%
anual până în 2024
la cel puțin 40% în 2024 (
Bacalaureat, de obţinere a certificatelor de competenţe profesionale nivel 3.
Îmbunătăţirea bazei materiale a unităţii şcolare si achiziţionarea mijloacelor de
Ț in ta: Asigurarea, până în 2024 a minim: 3 ateliere de instruire practică pe domeniul textile-pielărie, 2 pe domeniul turism-alimentaţie publică, trei laboratoare de specialitate (textiele-pielărie, tehnică-aplicată si ştiinţe), trei laboratoare de informatică, un atelier pentru estetica si igiena corplului omenesc, un centru de documentar, O sala multi-media la standarde europene, o sală de sport dotate cu materiale didactice moderne.
Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din unitatea şcolară
Ț in ta Toţi profesorii participă anual la o formă de perfecţionare metodică sau de specialitate
PRIORITATEA 5
Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ din perspectiva parteneriatului social şi a spiritului antreprenorial
Ț in ta Cel puţin 75% din elevi vor efectua instruirea practică comasată la agenţii economici cu care şcoala are relaţii de parteneriat
Ț in ta Realizarea unui atelier funcțional de artă tradițională textilă “Atelierul bunicii”
afaceri pentru meșteșugari/artizanii din comunitățile purtătoare de elemente de patrimoniul cultural imaterial (conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă Brașov 2030)
PRIORITATEA 6
Asigurarea accesului ÎPT și creșterea gradului de cuprindere în educație
Obiectiv 1 : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar
Tinta 1: Aplicarea principiilor educației incluzive
Tinta 2: Diminuarea cu 5% a abandonului școlar până la finele lui 2024, față de 2019
Pentru elaborarea Planului de acţiune al şcolii s-au organizat două sesiuni pregătitoare incluzând activităţi de seminar şi ateliere de lucru, cu participarea persoanelor interesate, desemnate de Consiliul Profesoral. Cu acest prilej, au fost stabilite priorităţi pentru PAS, structura informaţiilor care trebuie colectate şi analizate şi au fost stabilite sarcinile membrilor echipei.
Obiectivele şi măsurile pentru PAS au fost conturate de grupul operaţional, reunit în cadrul unei sesiuni de lucru organizată în acest scop şi definitivate pe baza consultărilor ulterioare. În cadrul acestui proces, au avut loc o serie de întâlniri locale şi consultări cu reprezentanţi ai Consiliului Local, ai agenţilor economici, ai Comitetului de Părinţi din şcoală, ai Consiliului Elevilor şi ai AJOFM. Pentru identificarea problemelor cu care se confruntă şcoala, au fost intervievaţi prin intermediul unui chestionar reprezentanţi din Consiliul Elevilor, comisiile metodice din şcoală şi reprezentanţi ai Comitetului de Părinţi
Normele de bază care au dus la funcţionalitatea echipei pot fi cuantificate în valori cum ar fi: încredere şi respect, cooperare şi competiţie, creativitate, colegialitate, respect de sine şi respect pentru echipă, asumare de riscuri,etc.
Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.
Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS
Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea profesională;
discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea profesională;
interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI.
Colaborarea cu celelalte şcoli TVET din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea analizei mediului extern.
Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.
Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.
Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea obiectivelor priorităţilor.
Elaborarea planurilor operaţionale.
includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;
prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de Administraţie; revizuire periodică şi corecţii;